CNPAC a prezentat Foaia de parcurs pentru crearea Centrelor regionale de asistență integrată a copiilor victime a infracțiunilor de violență, Barnahus, în baza Studiului „Amicul”

54

Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC) a prezentat autorităților Foaia de parcurs pentru crearea Centrelor regionale de asistență integrată a copiilor victime a infracțiunilor de violență, în baza analizei experienței de asistență specializată a copiilor victime în perioada 2014-2020.

Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii cu suportul UNICEF, în cadrul unei conferințe online, a prezentat rezultatele Studiului ”Analiza practicii asistenței multidisciplinare a copiilor-victime ale infracțiunilor, în cadrul Centrului de asistență psihosocială „Amicul” (CNPAC), perioada 2014-2020”.

Scopul studiului a fost evaluarea asistenței copiilor-victime/martori ai infracțiunilor din perspectiva drepturilor copilului, prestate în cadrul Centrului „Amicul”, serviciu specializat, gestionat de CNPAC în parteneriat cu Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului, pentru perioada 2014-2020. În tot acest timp, Centrul Amicul a activat ca un quasi Barnahus. De asemenea, intenția cercetării a fost furnizarea de recomandări privind eficientizarea activității centrelor regionale de asistență integrată a copiilor-victime/martori ai infracțiunilor de tip Barnahus.

Studiul cuprinde o analiză amplă a profilului beneficiarilor și tipurilor de asistență de care au beneficiat copiii victime/martori ai infracțiunilor în perioada 2014-2020. Astfel, Centrul „Amicul” a oferit asistență multidisciplinară la 610 copii-victime/martori ai infracțiunilor, ceia ce constituie 37,7% din numărul total de 1619, copiii asistați de specialiștii Centrului „Amicul în perioada respectivă. Cei mai mulți copii asistați170 (27,9%), au fost victime/martori ai violenței în familie (art. 2011 Cod Penal), fiind urmați de copiii-victime ale violului, infracțiunilor violente cu caracter sexual,  infracțiunilor sexuale care implică acțiuni perverse, etc. Studiul a scos în evidență că numărul fetelor victime a infracțiunilor violente asistate este dublu – 404 (66,2%), în comparație cu cel al băieților victime a infracțiunilor – 206 (33,8%).

Studiul mai arată că 2/3 dintre cazurile asistate sunt cele ale copiilor de la 7 la 13 ani. Toți copiii au beneficiat de asistență integrată: practic în toate cazurile asistate au fost evaluate riscurile, în 6 din10 cazuri, copiii au fost audiați în condiții speciale, fiind asistați de către un intervievator certificat; 6 din 10 copii au beneficiat de evaluare psihologică care a rezultat în elaborarea unui raport de evaluare psihologică oferit instanțelor de drept sau autorităților tutelare, iar 3 din 10 copii au beneficiat de reabilitare psihologică.

În cadrul Centrului Amicul preponderent au fost asistați copiii din raioanele din zona de centru a țării – 567 copii, iar 28,9% dintre aceștia locuitorii din municipiul  Chișinău. În perioada 2014-2020,  practic, Centrul Amicul a fost unicul centru din țară care s-a axat complex pe prevenirea și combaterea violenței asupra copilului, inclusiv, oferirea asistenței multidisciplinare copiilor-victime și martori ai infracțiunilor.

Președinta CNPAC, dna Daniela Sîmboteanu a menționat că „prin prestarea pe parcursul a mai multor ani a serviciului specializat Amicul, CNPAC a urmărit scopul de a oferi asistență multidisciplinară, integrată copiilor victime a infracțiunilor, asigurând cele mai bune condiții pentru înfăptuirea actului justiției, reabilitarea copiilor și evitarea revictimizării acestora”.

Analiza efectuată a permis trasarea mai multor recomandări adresate, în primul rând, autorităților, dar și profesioniștilor-cheie în domeniul asistenței copiilor-victime/martori ai infracțiunilor, care au fost integrate în Foaia de parcurs în vederea dezvoltării Centrelor regionale de asistență integrată a copiilor victime/martori ai infracțiunilor (serviciului de tip Barnahus), conform prevederilor HG 708/2019. Printre cele mai importante recomandări se numără definitivarea, promovarea și adoptarea proiectelor de acte normative care să reglementeze statutul intervievatorului în sistemul de drept național, desfășurarea unei campanii media și de informare a profesioniștilor despre necesitatea abordării integrate a copiilor victime a infracțiunilor, crearea centrelor de asistență integrată a copiilor victime din zonele de sud si centru a țării.

Marcel Spătari, Ministrul Muncii și Protecției Sociale, prezent la eveniment,  a accentuat că „analiza practicii multidisciplinare a demonstrat necesitatea consolidării eforturilor statului in jurul copilului, în vederea respectării interesului său superior. Acum, odată cu ajustarea cadrului normativ, toți specialiștii sunt concentrați in jurul copilului, pentru a-i oferi servicii integrate de reabilitare si prevenire a revictimizării”.

Prezentă la eveniment, Maha Damaj, reprezentantă de Țară UNICEF în Republica Moldova a punctat  importanța utilizării Foii de parcurs. 

„Copiii, cei care au avut experiența traumei trebuie să fie protejați și trebuie să li se ofere servicii specializate. Aici vorbim de punctul unde justiția își aliniază serviciile alături de serviciile sociale, serviciile medicale și cele psihologice pentru ca împreună să acționeze într-un mod potrivit. În acest context, primul Centru de tip Barnahus în Nordul țării este un punct de început pentru a asigura accesul la servicii specializate. Cel puțin încă două astfel de centre trebuie să mai fie deschise în Centru și în Sudul țării, în baza Foii de parcurs în vederea dezvoltării Centrelor regionale de asistență integrată a copiilor victime/martori ai infracțiunilor (serviciului de tip Barnahus).”

Participanții au salutat prezența fondatorului serviciilor de tip Barnahus, Bragi Guðbrandsson, membru al Comitetului Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului, anterior președinte și membru al Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei, care a remarcat că Serviciul Barnahus este o operaționalizare reușită a prevederilor Convenției ONU drepturile copilului.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Sprijin pentru asistența integrată a copiilor-martori și victime ale infracțiunilor din Republica Moldova”, implementat de Centrul Național de Prevenire A Abuzului față de Copii cu suportul financiar al UNICEF Moldova. Studiul a fost realizat de compania SocioPolis Consultancy SRL. Informațiile prezentate și concluziile cuprinse în studiu aparțin în exclusivitate autorilor și nu sunt împărtășite neapărat de UNICEF Moldova.

***

Statisticile oficiale arată că anual, peste 1200 de copii din Republica Moldova devin victime sau martori ale diferitor tipuri de infracțiuni. În jur de 400 dintre acestea sunt infracțiuni cu caracter sexual.

Un nou tip de servicii pentru copiii care au fost victime sau martori al infracțiunilor – centre regionale de asistență integrată a copiilor victime/martori ai infracțiunilor (de tip Barnahus) au fost înființate în Republica Moldova, prin adoptarea Hotărârii de Guvern 708/2019, iar primul centru regional a fost deschis în regiunea de nord a țării.  Centrele vor acorda servicii copiilor care au avut de suferit de pe urma abuzului sexual, violenței în familie, traficului de persoane sau altor tipuri de infracțiuni. În aceste instituții va  fi asigurată audierea tuturor copiilor în cadrul procedurilor penale. Totodată,  aceștia vor beneficia de asistență medicală, psihologică, juridică și socială. 

Numele Barnahus (“casă pentru copii”) provine din Islanda, unde a fost înființată prima instituție Barnahus în 1998. Modelul Barnahus îmbrățișează o abordare multidisciplinară și interinstituțională, asigurând colaborarea dintre diversele agenții (judiciare, sociale, medicale) într-un singur spațiu receptiv la nevoile copilului, care oferă servicii complexe copilului și familiei, sub același acoperiș. Centrul modelului Barnahus este premisa că dezvăluirea de către copil este cheia pentru identificarea și investigarea abuzului împotriva copilului în scopuri penale, protectoare și terapeutice. Astăzi, principiile și practicile Barnahus sunt, implicit și explicit, reflectate și promovate în multe cadre europene juridice și de politici începând cu Consiliul Europenei (CoE) și Uniunea Europeană (UE), și incluzând „Convenția Consiliului Europei cu privire la protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual” (2010) , liniile directoare ale Consiliului Europei privind justiția în interesul copilului (2010), recomandarea Consiliului Europei pentru servicii sociale în interesul copilului (2011), Directiva europeană privind combaterea abuzului sexual, a exploatării sexuale a copilului și pornografiei infantile (2011) și Directiva UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității (2012).