Calităţi importante în comunicare

1396

De ce unii oameni comunică uşor cu toată lumea, iar alţii nu reuşesc s-o facă? Probabil, pentru o comunicare de succes sunt necesare calităţi şi abilităţi speciale. Unii oameni le posedă de la sine, alţii nu le au, însă, dacă îşi doresc, le pot învăţa. Aceste calităţi sunt următoarele:

  • capacitatea de a avea atitudine binevoitoare, respect, simpatie faţă de alţi oameni, chiar şi atunci când nu eşti de acord cu faptele acestora, precum şi disponibilitatea de a-i susţine (bunăvoinţă);
  • capacitatea de a te pune în situaţia altui om, de a vedea lumea prin ochii acestuia, de a percepe faptele de pe poziţia acestuia şi de a te vedea cu ochii lui (empatie);
  • capacitatea de a avea un comportament firesc într-o relaţie, a fi deschis, fără a te ascunde în spatele unor măşti şi fără a juca roluri, fără a te preface că eşti ceea ce, de fapt, nu eşti, de a fi tu însuţi (autenticitate);
  • capacitatea de a vorbi despre nişte trăiri concrete proprii, păreri, fapte, de a renunţa la exprimări generale, ambigue şi greu de înţeles pentru interlocutor, la „filosofiile” confuze şi plictisitoare (concretitudine);
  • capacitatea de a stabili singur contacte, fără a aştepta iniţiative din partea celorlalţi, tendinţa de a fi activ în relaţii, de a „merge înainte şi a arăta calea celorlalţi”; disponibilitatea de a te apuca de activităţi care necesită o implicare maximă, dar nu de a aştepta când vor începe alţii să facă ceva (iniţiativă);
  • capacitatea de a vorbi şi a acţiona direct, exprimarea atitudinii proprii faţă de anumite probleme, persoane, fără a ascunde sau a tăcea (caracter direct);
  • sinceritate, disponibilitatea de a deschide celuilalt propria lume interioară şi convingerea fermă că atitudinea deschisă contribuie la stabilirea unor relaţii sănătoase şi durabile cu cei din jur; trebuie să faci diferenţa între atitudinea deschisă şi tendinţa nesănătoasă de a dezvălui toate secretele intime, de a povesti în detalii viaţa proprie unor persoane străine, deoarece omul în sine este interesant pentru ceilalţi, dar nu tainele acestuia (atitudine deschisă);
  • capacitatea de a-ţi exprima emoţiile şi disponibilitatea de a accepta emoţiile celorlalţi, lipsa fricii la contactul nemijlocit cu propriile sentimente sau cu sentimentele altor persoane, nu trebuie să te jenezi sau să-ţi fie frică de exprimarea sentimentelor proprii sau ale celor din jur, chiar dacă acestea sunt foarte puternice şi complexe – căci pentru un om este firesc să aibă o atitudine emoţională faţă de ceea ce se întâmplă. Doar o piatră nu simte nimic (acceptarea sentimentelor);
  • în cazul apariţiei certurilor sau conflictelor – capacitatea de a discuta între patru ochi cu cealaltă persoană şi, evitând degenerarea conflictului, de a clarifica cauza divergenţelor, de a găsi un compromis; disponibilitatea de a merge la confruntare în anumite cazuri, dar nu cu scopul de a speria sau de a pedepsi pe celălalt, dar cu tendinţa de a stabili o relaţie, chiar dacă nu de prietenie, atunci cel puţin una bazată pe sinceritate şi egalitate, de a ajunge la un numitor comun (toleranţă, răbdare);
  • atitudine analitică faţă de propria viaţă şi propriul comportament, tendinţa de a te privi „dintr-o parte” şi de a apela în acest scop la ajutorul celor din jur, disponibilitatea de a asculta părerea acestora, dar, în acelaşi timp, de a fi autorul propriei evaluări (pentru că doar tu ştii cum eşti de fapt); conflictele trebuie să le percepi ca pe o nouă experienţă în relaţii, iar critica exprimată de ceilalţi – ca pe o nouă informaţie, importantă pentru cunoaşterea mai bună a propriei personalităţi (cunoaşterea de sine).

Partea practică. Cu ajutorul metodelor descrise în continuare vei putea afla, cât de dezvoltate îţi sunt abilităţile de a comunica.

Apreciază pe o scară de la 0 la 6, în ce măsură te caracterizează calităţile sus-menţionate, importante în procesul de comunicare. Bazează-te pe propria opinie, nu pe ceea ce spun cei din jur despre tine. Dacă eşti de părerea că o anumită calitate îţi lipseşte în totalitate, apreciază cu 0; dacă se manifestă destul de slab – apreciază cu 1; dacă acea calitate îţi este caracteristică fără nicio îndoială – apreciază cu 6. Autoevaluarea trebuie să dureze 10 minute.

Propune-le prietenilor să facă acest exerciţiu, apoi compară în ce măsură deţin persoanele cu care comunici calităţile care te reprezintă pe tine. Organizând o discuţie, decideţi care calitate este cea mai necesară.

Este foarte important ca stilul de comunicare al omului să corespundă ideii grupului despre modul de comunicare, altfel, persoana în cauză nu va fi acceptată ca un membru al grupului.