Protecţia copiilor victime ale infracţiunilor prin prisma instrumentelor și mecanismelor regionale

48

Protecţia şi promovarea drepturilor copiilor reprezintă una dintre priorităţile de bază pentru Uniunea Europeană, care îşi consolidează acțiunile sale în acest sens prin instituirea unor garanții legale adecvate și eficiente, adoptând o abordare strategică dat fiind particularitățile condiției socio-juridice ale copilului.

Care instrumente şi mecanisme regionale reglementează acest subiect?

1. Tratatul privind Uniunea Europeană care cere în mod explicit Uniunii Europene să promoveze drepturile copilului (art. 3), iar Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene recunoaşte că toţi copiii sunt titulari independenţi şi autonomi de drepturi. Asigurarea bunăstării copiilor se face prin a se ţine cont de vârsta şi gradul lor de maturitate. În toate acţiunile referitoare la copii, indiferent dacă sunt realizate de autorităţile publice sau de instituţii private, interesul superior al copilului trebuie considerat primordial (art. 24).

2. Agenda Uniunii Europene pentru drepturile copilului este orientată spre promovarea, protecţia şi realizarea drepturilor copilului în politicile Uniunii Europene. La baza iniţiativelor ce urmează a fi proiectate, implementate şi monitorizate stă principiul interesului superior al copilului consacrat în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi Convenţia O.N.U. cu privire la Drepturile Copilului. Actul se concentrează asupra acţiunilor concrete în domeniile în care Uniunea Europeană poate contribui în mod real, prin instituirea de garanții eficiente promovării unei justiţii prietenoase copiilor, protecţiei copiilor în situaţii vulnerabile şi combaterii violenţei împotriva acestora. Toate măsurile Uniunii Europene ce afectează copiii trebuie să fie realizate din “perspectiva drepturilor copilului”.

3. Strategia Comisiei pentru punerea în aplicare efectivă a Cărţii drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene solicită de la un stadiu incipient Comisiei să facă uz de mijlocul “controlului de drepturi fundamentale” la elaborarea propunerilor legislative şi a amendamentelor la acestea. Unul din elementele-cheie al Agendei Uniunii Europene pentru drepturile omului este de a face sistemul de justiţie mai prietenos copilului în Europa. Copiii pot fi implicaţi în sistemul justiţiei într-un număr variat de moduri, inclusiv atunci când sunt victime sau martori ai infracţiunilor.

4. Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2012/29/EU din 25 octombrie 2012 care stabileşte normele minime privind drepturile, sprijinul și protecţia victimelor crimelor este un instrument de o importanță majoră în domeniul de referință. Directiva insistă asupra întreprinderii de acțiuni la nivelul Uniunii, în scopul de a consolida drepturile și de a sprijini victimele criminalității, prin adoptarea de măsuri adaptate necesităților acestora; unde garantarea efectivă a drepturilor și libertăților victimelor nu poate fi condiționată. Consiliul Europei de-a lungul anilor a dat dovadă de diligenţă şi perseverenţă în consolidarea drepturilor copilului, adoptând o atitudine multidimensională: unde instrumentele juridice şi cele de completare şi dezvoltare a acestora au încadrat prin reglementări particulare, inclusiv situaţia copiilor victime ale infracțiunilor, punând pe seama autorităţilor naţionale adoptarea cadrului juridic adecvat în lumina standardelor stabilite şi transpunerii practice a acestora.

5. Printre instrumentele juridice regionale cu impact în domeniul de referință notăm Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăţilor Fundamentale (cu o acoperire globală a drepturilor şi libertăţilor inerente protecţiei vieţii, integrităţii, securităţii şi dezvoltării copilului în toate circumstanţele) şi Convenţia Europeană pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (unde se interzice orice tratament sau practică capabilă să aducă atingeri integrității fizice și/sau psihice a copilului; și se impune protecția împotriva unor asemenea tratamente inacceptabile).

6. Convenţia Europeană pentru Exercitarea Drepturilor Copiilor are drept scop de a proteja interesul superior al copilului. Acesta oferă o serie de măsuri procedurale pentru a permite copiilor să-și exercite drepturile lor. Convenția prevede măsuri care vizează promovarea drepturilor copiilor, în special, în cadrul procedurilor ce vizează relațiile de familie în fața autorităților judiciare. În termenii Cartei Sociale Europene Revizuite părțile se obligă să protejeze copiii și tinerii împotriva neglijenței, violenței și exploatării (art. 17).

7. Convenţia Consiliului Europei pentru Protecţia Copiilor contra Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual este primul instrument care stabilește formele de abuz sexual asupra copiilor ca fiind fapte penale, inclusiv, asemenea abuz comis în casă sau familie, cu utilizarea forței, constrângerii sau amenințării. Măsurile preventive expuse în Convenție includ screening-ul, recrutarea și formarea profesională a persoanelor care lucrează în contact cu copiii, făcând copiii conștienți de riscuri și învățându-i să se protejeze. Convenția asigură protejarea copiilor victime în timpul procedurilor judiciare și dispune măsurile de monitorizare a contravenienților și potențialilor infractori. Totodată, stabilește programe de sprijin ale victimelor, încurajează oamenii să raporteze exploatarea suspectă și abuzul sexual al copiilor; anumite infracțiuni fiind urmărite chiar și atunci când au fost comise în străinătate (de ex. turismul sexual cu copii).

8. Liniile Directoare pentru justiţia prietenoasă copiilor, adoptate în calitate de instrument practic, conţin recomandări ce contribuie la identificarea remediilor pentru problemele existente în lege şi practică. Se consacră respectarea şi implementarea eficientă a tuturor drepturilor copiilor la cel mai înalt nivel posibil, ţinând cont de principiile interesului superior al copilului, demnităţii, participaţiei, protecţiei contra discriminării şi supremaţiei legii în toate circumstanţele. Liniile Directoare conţin referinţe inerente informării şi consilierii adecvate a copiilor, siguranţei acestora, instruirii interdisciplinare a profesioniştilor, abordării multidisciplinare a condiţiei copilului, monitorizării acţiunilor organelor implicate etc. Cazurile cu participarea copiilor trebuie să fie gestionate în medii non-intimidante şi sensibile pentru copii. Metodele de interviu, precum înregistrările video sau audio sau audierile prealabile filmate, trebuie să fie folosite în calitate de probe admisibile. Sesiunile judiciare cu participarea copiilor trebuie să fie adaptate la ritmul şi atenţia copilului, iar camerele pentru interviuri şi aşteptare amenajate într-un mediu prietenos copilului. Interviurile trebuie să fie efectuate de profesionişti instruiţi, preferabil, de aceeaşi persoană, iar numărul de interviuri să fie limitat pe cât este posibil şi durata lor să fie adaptată la vârsta copilului şi gradul de atenţie. Contactul direct, confruntarea sau interacţiunea dintre copilul victimă sau martor cu presupuşii făptaşi trebuie, pe cât de mult posibil, să fie evitat cu excepţia solicitării copilului victimă. Copiii trebuie să aibă oportunitatea să prezinte probe în cazuri penale în absenţa presupusului făptaş. Declarațiile și probele prezentate de copil nu trebuie niciodată să fie considerate invalide sau neveridice numai din motivul vârstei copilului.

9. Rezoluţia CM/Res/2 pentru Justiţia Prietenoasă Copiilor conţine referinţe pertinente studiului, unde interesul superior al copilului reprezintă un considerent primordial. Drepturile sale trebuie să fie pe deplin respectate şi promovate, inclusiv prin asigurarea accesului la remedii efective și la justiție, unde opinia și necesitățile copilului urmează a fi luate în calcul, fiind stabilite măsuri și garanții în vederea reducerii impactului negativ al interacțiunii copilului cu sistemul justiției. În plus, o atenție specială și garanții corespunzătoare sunt necesare pentru copiii victime sau martori ai infracțiunilor cu scopul de ai proteja și a preveni o victimizare repetată prin proceduri judiciare nepotrivite.

Acest material a fost realizat in cadrul proiectului sustinut de Programul USAID de Consolidare a Institutiilor Statului de Drept.